Dr. Dumitru Roman
Infracțiunile de trafic de persoane și cele de proxenetsm, în mod special, traficul și proxenetismul extern (însoțit cu deplasarea și exploatarea victimei peste hotarele Republicii Moldova) sunt documentate cu dificultate prin metoda reactivă (depistată în baza plângerii victimei). Din aceste considerente depistarea infracțiunior prin metoda proactivă poate fi făcută preponderent cu ajutorul măsurilor speciale de investigații. Conform Raportului privind activitatea Procuraturii pentru anul 2018, în Republica Moldova au fost depistate: 153 infracțiuni de trafic de ființe umane (2017-122); 37 infracțiuni de trafic de copii (2017-41); 40 infracțiuni de proxenetism (2017-55). [1, p. 76-77]. În I semestru al anului 2019 s-a constatat o creștere în dinamica depistării infracțiunilor traficului de persoane (50-trafic de ființe umane și 20-trafic de copii), comparativ cu I semestru al anului 2018 (77-trafic de ființe umane și 19-trafic de copii). În privința infracțiunilor de proxenetism, în I semestru al anului 2019 se constată o scădere în dinamica depistării acestei categorii de fapte penale. În funcție de metoda proactivă sau reactivă de investigare a infracțiunilor de trafic de persoane, se poate recurge corespunzător la anumite măsuri speciale de investigații. Astfel, în cazul unei cercetări proactive sunt desfășurate următoarele măsuri: 1) chestionarea; 2) culegerea informației despre persoane și fapte; 3) urmărirea vizuală; 4) investigația sub acoperire; 5) documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistem de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice; 6) interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor. Documentănd acțiunile de recrutare, transportare sau, după caz, și celor de adăpostire a victimei, organul activității speciale de investigații recurge la reținerea traficantului, fără a mai fi necesară obținerea de probe privind exploatarea victimei. În cazul racolării victimei traficului de ființe umane/traficului de copii prin intermediul Internetului, cu succes poate fi realizată măsura – monitorizarea conexiunilor comunicaţiilor telegrafice şi electronice. În cazurile cercetării reactive a traficului de ființe umane, de regulă, organul de urmărire penală se limitează doar la măsura – colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. În situațiile de cercetare proactivă cât și cea reactivă a traficului de ființe umane și a unor infracțiuni conexe, săvârșite cu transportarea victimei peste hotarele Republicii Moldova se recomandă efectuarea investigațiilor financiare în privința stării materiale [2, p. 103] a traficantului, inclusiv prin măsura specială – monitorizarea sau controlul tranzacțiilor financiare și accesul la informația financiară.
1. Chestionarea. Potrivit art.34 din Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, chestionarea constă în comunicarea nemijlocită a ofiţerului de investigaţii şi a altor persoane împuternicite de către acesta cu persoanele care posedă sau care dispun de informaţii despre fapte, evenimente, circumstanţe sau persoane care prezintă interes. În corelație cu aspectele tactice și persoana ce urmează a fi chestionată, măsura specială este realizată de către ofițerul de investigații sau de către o altă persoană, care colaborează în această activitate, de regulă, predispusă să stabilească contactul nemijlocit cu cel chestionat și să obțină o informație de interes operativ. Măsura în discuție are un caracter de căutare-cercetare și este orientată spre depistarea informației ascunse sau tăinuite intenționat [3, p. 37], precum și a informației de interes operativ, deținute de persoane, care sunt disponibile să o prezinte organului împuternicit cu activitatea specială de investigații. Chestionarea se caracterizează prin faptul că informația este obținută prin metoda criminalistică integrată cu procedee de conspirație. [4, p. 203] Având la bază principiul îmbinării metodelor publice și secrete, chestionarea poate fi realizată în mod public, secret și cifrat. [5, p. 211] Chestionarea publică se aplică în cazurile în care nu este necesar a tăinui de alte persoane faptul convorbirii, scopul urmărit sau conținutul ei. Chestionarea publică, de regulă, se aplică pentru obținerea mai rapidă a informațiilor, în situațiile ce nu impun măsuri de precauție sau cerințe de conspirație (spre exemplu, chestionarea unor persoane care s-au aflat la locul faptei sau au văzut făptuitorul). În practică, chestionarea publică se aplică presupuselor victime ale unor infracțiuni (de ex., ale traficului de ființe umane), în rezultatul căreia persoana chestionată depune plângere în calitate de victimă. În cazul chestionării publice, în dependență de concludența comunicărilor făcute, persoanele chestionate sunt, ulterior, audiate în calitate de martori în cauza penală respectivă. Chestionarea secretă constă în realizarea unei convorbiri de către ofițerul operativ, în legătură cu o cauză aflată în lucru la organul investigativ-operativ, interlocutorul fiind determinat să păstreze în secret cele discutate sau/și consemnate, precum și însuși faptul convorbirii. [5, p. 211] Chestionarea secretă este aplicată, de regulă, în cazul furnizării informației de către colaboratorii confidențiali (confidenți). Astfel, în cazul în care persoana chestionată s-a adresat cu rugămintea ca informația comunicată de ea să aibă un caracter confidențial, datele biografice despre această persoană nu se dau publicității. Persoana în cauză nu trebuie să fie audiată în calitate de martor nici în cadrul cercetării infracțiunii, nici în cadrul ședințelor judecătorești. [3, p. 38] Chestionarea cifrată constă în convorbirea inițiată de ofițerul operativ în legătură cu o faptă aparentă sau sub un pretext oficial, dar care, în realitate, nu prezintă interes operativ, urmărindu-se, de facto, relatarea sau/și consemnarea de către interlocutor a acelor aspecte, împrejurări, care prezintă interes operativ. [5, p. 211] În practică, în circa 70% din dosarele privind traficul de copii și 49% din dosarele privind traficul de ființe umane finalizate (2006-2010), victimele au fost chestionate, solicitându-li-se ‖explicații‖, înainte de începerea procesului penal. [6, p. 25.53]
2. Culegerea informaţiei despre persoane şi fapte. Măsura specială realizată constă în dobândirea informaţiei despre persoane fizice şi juridice, despre faptele, evenimentele, circumstanţele care prezintă interes, prin studierea nemijlocită a documentelor, a materialelor, a bazelor de date, prin întocmirea de solicitări adresate persoanelor fizice şi juridice, care posedă sau care dispun de informaţia nominalizată (art.35 din Legea nr. 59 din 29.03.2012). Din definiția enunțată, precum și din dispozițiile altor acte normative, rezultă următoarele forme de culegere a informației: a) prin studierea nemijlocităa documentelor și a altor înscrisuri (adresarea directă la sursa de informații); b) prin accesarea bazelor de date și a surselor din Internet (accesul computerizat la sursa de informații); c) prin adresarea solictărilor (demersurilor) oficiale. La investigarea infracțiunilor de trafic de persoane și ale infracțiunilor conexe, în practică, au fost înaintate solicitări de a obține informații de la: organe de stat (Ministerul Tehnologii Informaționale, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal); persoane juridice cu capital privat (agenții de turism, bănci comerciale, agenții de publicitate, agenții de servicii Internet); instituții publice (academice, de învățământ, medico-sanitare); organele administrației publice locale; ambasadele străine în Republica Moldova. [6, p. 32, 63, 87]
3. Urmărirea vizuală. Potrivit art.29 din Legea nr.59 din 29.03.2012, urmărirea vizuală reprezintă relevarea şi fixarea acţiunilor persoanei, a unor imobile, a mijloacelor de transport şi a altor obiecte. În doctrină s-a menționat că „urmărirea vizuală constă în controlul comportamentului fizic prin supravegherea exterioară directă a unor persoane, într-o anumită perioadă, în condițiile și în temeiul legii, în vederea colectării informațiilor, necesare pentru soluționarea sarcinilor AOI. Urmărirea vizuală în literatura de specialitate mai este definită ca filaj [7], iar executorii drept filori.[5, p.212.] În sursele de specialitate deschise din țările sistemului de drept anglo-saxon măsura analizată este numită supraveghere fizică. Operațiunile de supravghere constituie, de regulă, acțiunile incipiente la investigarea infracțiunilor traficului de persoane. Scopul acestor operațiuni este de a identifica rețeaua criminalilor implicați în comiterea infracțiunii. Supravegherea (mobilă sau statică) se efectuează în funcție de caz. Supravegherea statică se utilizează în toate locurile unde, în baza probelor existente, sunt temeiuri de a presupune că vor fi săvârșite acțiuni infracționale. Acestea pot fi localurile de racolare ale victimelor, agențiile de turism, și altele. În urma supravegherii statice « poate fi identificat modul în care operează la racolare, persoanele implicate în diferite activități infracționale, numărul victimelor sau al potențialelor victime și modalitatea de comunicare între traficanți. [2, p. 28] Fixarea rezultatelor supravegherii vizuale se face prin înscrierea celor observate de către ofițerul de investigație sau comunicate de confident în procesverbal. Documentarea urmăririi fizice se face prin raport și proces-verbal, iar a urmăririi complexe și prin anexarea fotografiilor sau a purtătorilor elelectronici de informație.
4. Investigaţia sub acoperire. Scopul acestei măsuri este specificat în art.136 alin.(1) C.proc.pen., și anume: investigaţia sub acoperire se autorizează pe perioada necesară pentru a descoperi faptul existenţei infracţiunii. Iar potrivit art.136 alin.(5) C.proc.pen., investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii, pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului care a autorizat măsura specială de investigaţii. În legislația și doctrina europeană investigația sub acoperire este considerată un instrument de anchetă în ‖ultimă instanță‖. Este considerată o măsură specială intruzivă cu un risc mare, astfel pentru recurgerea la acest instrument trebuie să fie prezentate probe că alte instrumente de investigație au fost epuizate. Este, de asemenea, un instrument al cărui utilizare se limitează doar la investigarea infracțiunilor grave și a terorismului în majoritatea statelor membre. Pragul de legalitate pentru investigația sub acoperire, fie se referă la articole specifice în codurile penale sau la numărul minim de ani. [8, p. 267] Măsura investigaţia sub acoperire, stricto sensu, presupune adunarea de date și informații cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de o persoană cu o altă identitate decât cea reală (investigator sub acoperire). [9] Operațiunea specială de infiltrare operativă se realizează pe etape, fiind precedată de desfășurarea altor măsuri operative de investigații, precum: chestionarea; culegerea de informații; urmărirea vizuală; experimentul operativ; și după caz, alte măsuri necesare infiltrării operative. [5, p. 228] Infiltrarea operativă urmează a fi considerată nu doar în sens îngust, ca „un proces de infiltrare, penetrare, în scopul adunării informației, dar și ca rezultat intermediar sau finit în următoarele feluri: fortificarea poziției în obiectivul de interes operativ; accesul la informația ce prezintă interes operativ; crearea circumstanțelor ce contribuie la obținerea informației de către persoanele infiltrate; efectuarea măsurilor de căutare și cercetare; identificarea persoanelor și a faptelor ce prezintă interes operativ; stabilirea contactului (relațiilor de încredere) cu anumite persoane identificate; culegerea informației operative; efectuarea altor măsuri, în scopul soluționării sarcinilor AOI. [10, p. 360] Infiltrarea operativă poate fi realizată prin următoarele două modalități: 1) introducerea confidentului (ofițerului operativ sau a colaboratorului) în obiectivul de interes operativ sau în mediul apropiat acestuia; 2) racolarea agentului dintre membrii obiectivului de interes operativ. [11, p. 88] La relevarea și descoperirea infracțiunilor de trafic de persoane și a celor de proxenetism pot fi folosiți atât investigatori sub acoperire (ofițeri), colaboratori confidențiali, precum și victimele acestor infracțiuni, care au acceptat să colaboreze confidențial cu organul de urmărire penală. În cazul victimelor se admite participarea lor în cadrul investigației sub acoperire doar pentru documentarea acțiunilor de recrutare, transportare, adăpostire pe teritoriul Republicii Moldova. Dar, de regulă, trebuie să fie exclusă implicarea lor la acțiuni de investigație cu pericol sporit, în aceste cazuri sunt antrenați ofițeri de poliție sub acoperire. În cazul traficului de ființe umane, de regulă, cu exploatare sexuală sau a proxenetismului, unde investigatori sub acoperire sunt femei, obligatoriu acestea trebuie să aibă calitatea de polițist. [12]
5. Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor. Conform legii (art.1328 alin.(1) C.proc.pen.), interceptarea şi înregistrarea comunicărilor presupune folosirea unor mijloace tehnice, prin intermediul cărora se poate afla conţinutul unor convorbiri între două sau mai multe persoane, iar înregistrarea acestora vizează stocarea informaţiilor, obţinute în urma interceptării pe un suport tehnic. Pe plan internațional, s-a convenit că intercepterea este o metodă de captare a corespondenței, emise prin sistemul de telecomunicații, de reținere a unei convorbiri telefonice sau a unei corespondențe electronice. [13, p. 248] După dispozitivele și modalitățile de comunicare, conversațiile pot fi interceptate: 1) fără vreun dispozitiv (nemijlocit) și 2) prin intermediul anumitor dispozitive (telefon fix; telefon public; telefon mobil; telecopiator(fax); pager; computer (poștă electronică etc.); alte dispozitive tehnice de comunicare și transmitere a informației. Interceptările de comunicări/convorbiri purtate nemijlocit se referă la acel schimb interuman de informații, ce se desfășoară fără concursul unor mijloace tehnice. [14, p. 20] În funcție de modalitatea de interceptare și locul aflării dispozitivului de interceptare și a obiectului-țintă, interceptările de comunicări/convorbiri, precum și înregistrările de imagini, pot fi divizate în următoarele categorii: a) interceptarea convorbirilor telefonice (telefon fix sau mobil); b) interceptarea și înregistrarea ambientală; c) interceptarea și înregistrarea audio/video a comunicărilor prin Internet. În doctrină, referitor la inregistrările amabientale, s-a indicat că acestea sunt înregistrările în mediul ambiental, date de acele captări audio sau video, de cele mai multe ori – și audio, și video – care sunt efectuate în diverse spații închise (o încăpere, o dependință etc.) sau deschise (în exteriorul și la intrarea unei clădiri, asupra unei zone anume de pe o stradă etc.). [15, p. 43] Interceptarea și înregistrarea audio/video ambientală în activitatea operativă de investigații a Republicii Moldova se realizează, uneori, în cadrul măsurii – urmărirea şi documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne. Conform studiului efectuat în 2013 doar în 13% (5%) din dosarele examinate (trafic de ființe umane/ trafic de copii) au fost efectuate interceptări a convorbirilor, de regulă, între victimă și traficant. [6, p. 28,56]
6. Documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistem de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice. În conformitate cu prevederile art. 1343 C.proc.pen., documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice reprezintă relevarea și fixarea acțiunilor persoanelor, a unor imobile, a mijloacelor de transport și a altor obiecte, utilizând aparate tehnice de înregistrare. Pentru localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice se pot folosi dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul utilizat de aceasta. Din conținutul normativ al măsurii speciale de investigație rezultă două modalități de efectuare a măsurii, după cum urmează: documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice; localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice. În același timp, legiuitorul a descris în conținutul normei respective și esența măsurii speciale de investigație, specificând că aceasta constă în: relevarea acțiunilor persoanelor; fixarea acțiunilor persoanelor; relevarea unor imobile; fixarea unor imobile; relevarea mijloacelor de transport; fixarea mijloacelor de transport; relevarea altor obiecte; fixarea altor obiecte, utilizând în acest sens aparate tehnice de înregistrare, și efectuarea în cumul atât a acțiunii de relevare, cât și a celei de fixare.
7. Monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară. Practica analizată demonstrează că organele de urmărire penală din Republica Moldova se limitează doar la solicitarea unor informații de la bănci sau la ridicarea documentelor de transfer internațional al banilor. [6, p. 59]
8. Colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. Practica stabilită în domeniul fixării rezultatelor măsurii analizate indică faptul obținerii de către organul de urmărire penală de la furnizorii specificați supra a unor documente (înscrisuri) privind informația solicitată. În cazul realizării în forma pro-activă a acestei măsuri, informația poate fi furnizată urgent în format electronic în scopul asigurării operativității. Documentarea rezultatelor măsurii – colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice poate fi făcută prin: proces-verbal de ridicare a informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice; proces-verbal de colectare a informației (în timp real) de la furnizorii de servicii de comunicații electronice; proces -verbal de examinare a documentelor; documente (scrise, electronice).
9. Monitorizarea conexiunilor comunicaţiilor telegrafice şi electronice. La etapa actuală, datorită faptului că racolarea victimelor traficului de persoane, precum și a unor acțiuni din latura obiectivă a proxenetismului sunt realizate prin Internet, se recomandă documentarea faptelor criminale cu realizarea măsurii speciale – monitorizarea conexiunilor comunicaţiilor telegrafice şi electronice.
*Acest articol a fost publicat în: «POLISH SCIENCE JOURNAL» SCIENCECENTRUM.PL ISSUE 12 (21) ISBN 978-83-949403-4-8 183 SECTION: SCIENCE OF LAW.
Referințe bibliografice:
[1] Procuratura Republicii Moldova. Raport privind activitatea Procuraturii pentru anul 2018, Chișinău 2019. Disponibil: http://www.procuratura.md/file/2019-03- 05_Raportul%20Public%20activitatea%20Procuraturii%20Generale%20anul%2 02018.pdf
[2] Vizdoga I., Roman D., Donciu A., Ioniță D., Rotaru V., Rusu I. Practical Guide for the investigation of crimes of trafficking in persons. International Organization for Migration (IOM), Chișinău, 2013.
[3] Mîrzac V., Glavan V. Utilizarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigații. Chișinău: S.n., 2014.
[4] Горяинов К.К., Кваша Ю.Ф., Сурков К.В. Федеральный Закон об оперативно-розыскной деятельности. Москва: Новый Юрист, 1997. пересмотр. и испр. Москва: Издателъский дом Шумиловой И.И., 2008.
[5] Tactica criminalistică. Activitatea operativă de investigaţii (pentru uzul audienților) / V.Didâc, M.Căpătici, V.Cuşnir, V.Moraru. (Institutul Național al Justiției. Seria: Suporturi de curs, 10). Chișinău: Elan Poligraf S.R.L., 2009.
[6] Vizdoga I., Roman D., Donciu A., Ioniță D., Rotaru V., Rusu I., Lutenco A. Studiu Analitic privind investigarea și judecarea cauzelor de trafic de persoane și a infracțiunilor conexe. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Chișinău, 2013.
[7] 2. (Fig.) Urmărire discretă (a cuiva). [< fr. filage]. Disponibil: https://dexonline.ro/definitie/filaj
[8] Gounev Ph., Bezlov T., Kojouharov A., Ilcheva M., Faion M., Beltgens M. Study on paving the way for future policy initiatives in the field of fight against organised crime: the effectiveness of specific criminal law measures targeting organised crime. Part 3:Legal and investigative tools. Center for the Study of Democracy, Final report, European Commission, Brussels, February 2015. Disponibil:https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/elibrary/docs/20150312_1_amoc_report_020315_0_220_part_2_en.pdf
[9] Potrivit art.138 alin.(10) din Codul de procedură penală român, prin utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor se înţelege folosirea unei persoane cu o altă identitate decât cea reală, în scopul obţinerii de date şi informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. / http://legeaz.net/noul-codprocedura-penala-ncpp/art-138
[10] Теория оперативно-розыскной деятельности: Учебник / Под.ред. К. К. Горяинова, В. С. Овчинского, Г. К. Синилова. Москва: ИНФРА-М, 2007.
[11] Шумилов А. Ю. Оперативно-розыскная деятелъностъ: вопросы и ответы. Книга II: Оперативно-розыскные мероприятия и меры:Учебно-практическое пособие. 3-е изд., пересмотр. и испр. Москва: Издателъский дом Шумиловой И.И., 2008.
[12] Proxenetă reţinută în flagrant la Aeroportul Internaţional Chişinău. Disponibil:http://politiacapitalei.md/proxeneta-retinuta-in-flagrant-la-aeroportulinternational-chisinau/
[13] Olteanu G. I. ş.a. Metodologie Criminalistică. Structurile infracţionale şi activităţile ilicite desfăşurate de către acestea. Bucureşti: AIT Laboratories S.R.L., 2008. Disponibil: https://books.google.md/books?id=PtxcI5XFxloC&pg=PA244&lpg=PA244&dq=i nvestigatia+sub+acoperire&source=bl&ots=_8OThmQUrs&sig=26TA0tbP7- NBC6e4d0ePf16Ayz8&hl=ro&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=investigatia%2 0sub%20acoperire&f=false
[14] Udroiu M., Slăvoiu R., Predescu O. Tehnici speciale de investigare în justiţia penală. Bucureşti: C.H. Beck,2009.
[15] Tudoran M. V. Teoria și practica interceptărilor și înregistrărilor audio sau video judiciare. București: Universul Juridic, 2012.