Victor Calac
La 11.03.2020 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat infecția COVID–19 (abreviere din engleză coronavirus disease 2019) pandemie, în contextul creșterii numărului de cazuri de persoane infectate la peste 124.000 de persoane în peste 110 țări și teritorii din toată lumea, în același timp avînd loc continuare a răspândirii infecției la nivel global.
Totodată, la 17.03.2020 Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 conform Legii 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război (în continuare Legea 212) și a instituit starea de urgență în Republica Moldova pe perioada de 60 zile. Astfel, este instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova care va deveni organul crucial și practic decisiv în toată această perioadă.
În contextul dat, raporturile de muncă salariat-angajator nu sunt expres stabilite în actele normative cu mici excepții în partea modului de organizare a activității agenților economici ce poate fi stabilită de către Guvern prin prisma Legii 212, art.58 alin.(2) . Celor expuse supra necesită o clarificare atît din perspectiva salarizării părții „slabe” a raportului contractual, cît și modalitatea de continuare a activității acestora în situația în care părțile contractante nu găsesc un consens, de exemplu folosirea concediului anual de odihnă.
Cert este faptul că litigiile în instanțe sunt inevitabile la acest capitol, fiecare parte încercînd să evite la maxim diminuarea intereselor sale financiare.
Atîta timp cît statul nu a instituit regimul de carantină, în sensul Legii nr.10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice la nivel național, vom analiza două aspecte privind regularea raportuilor de muncă în circumstanțele de față: forța majoră ( ce nu impune încetarea raportului de muncă) și șomajul tehnic.
Prin forța majoră, confirmată în modul stabilit prin Regulamentul privind eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră din 21.12.2004, aprobat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, se înțelege evenimentele imprevizibile care sunt provocate de fenomenele naturii: cutremur de pămînt, alunecare de teren, incendiu, secetă, vînt puternic, ploaie torențială, inundație, ger, înzăpezire, etc. sau de circumstanțe sociale: revoluție, stare beligerantă, blocadă, grevă, interdicție la nivel statal a importului sau exportului, epidemie, Lista unor astfel de fenomene și circumstanțe nu poate fi exhaustivă.
Cu alte cuvinte, prin prisma raporturilor de muncă aceasta reprezintă anumite situații neprevăzute ce au efect periclitarea securitatea raporturilor de muncă, și în același timp determină imposibilitatea temporară sau definitivă a îndeplinirii acestora. Trăsăturile și recunoașterea acesteia este prevăzută de regulamentul menționat supra. Aspectul crucial al forței majore în contextul dat este exprimat de durata acesteia ( de scurtă durată/de lungă durată) prin care se decide chestiunea fie de suspendarea contractului individual de muncă în temeiul art.76 lit.f din Codul muncii R.M., fie încetarea acestor raporturi conform art. 82 lit. j) Codul muncii, fiecare caz avînd efectele sale asupra subiecților contractului individual de muncă. Bineînțeles că aplicarea normelor date ar fi scenariul de vis al angajatorilor ce ar reduce o povară financiară în astfel de perioadă complicată.
Șomajul tehnic. Potrivit art.80 din Codul muncii, aceasta reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia din motive economice obiective. În aceste circumstanțe la fel este posibilă suspendarea contractului individual de muncă în baza art.77 lit. c) din Codul muncii, însă aceasta poate avea loc doar prin acordul părţilor prevăzut expres în textul art.77 Codului muncii, ce denotă faptul că unilateral angajatorul nu poate lua astfel de decizie. Aspectul salarizării în asemenea scenariul este unul benefic pentru partea slabă a raportului de muncă, reflectată în art.80 alin. (4) ce prevede „în perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază lunar de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50 la sută din salariul lor de bază, cu excepţia cazurilor de suspendare a contractului individual de muncă conform art.77 lit. c). La fel de reiterat faptul că în această perioadă de șomaj tehnic, salariații prin prisma art.80 alin. (3) se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta avînd oricînd posibilitatea să dispună reluarea activităţii. Așadar, semnificația sintagmei „salariații se vor afla la dispoziția angajatorului” se ștabilește prin ordinul (dispoziția, deciziei) angajatorului, fie prin negocieri colective, existînd două posibilități:
- Salariații să fie prezenți în încinta unității, conform programului de lucru;
- Salariații să rămînă la domiciliul lor, stabilind de comun acord cu angajatorul modalitatea cea mai optimă fie de a continua munca pe măsura posibilității (soluție sugerată de către Prim-ministru), ori de a fi anunțați (telefon, e-mail,etc) pentru a reîncepe activitatea la o anumită dată.
La ora actuală este cert faptul că a doua soluție este cît de salutabilă, atît și sigură pentru sănătatea publică.
Un aspect important în astfel de percepere a faptelor obiective prin prisma șomajului tehnic, este că raționamentul legiuitorului ce denotă ideea precum raporturile de muncă continue, angajații fiind mereu la dispoziția angajatorului indiferent de locul aflării acestora.
Potrivit sursei media digi24.ro, „pandemia de coronavirus ar putea dura aproximativ doi ani”. În asemenea situație, care este termenul maxim menținerii șomajului tehnic și salarizarea angajaților în cuantum stabilit de art.80, în care se prevede expres în alin. (2) că aceasta nu poate depăși 4 luni în decursul unui an calendaristic și cum va avea loc salarizarea angajaților? Cu explicații în acest sens vine Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.11 din 03.10.2005 cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi în pct.9 lit, (c) „În cazul depăşirii duratei şomajului tehnic pe o perioadă mai mare decît 3 luni într-un an calendaristic, indemnizaţia pentru perioada ce depăşeşte 4 luni de şomaj tehnic va fi achitată în mărimea salariului deplin ca pentru perioada lipsei forţate de la serviciu”
Reîntorcîndu-ne la dificultății economice ivite la nivel mondial, este de lăudat decizia Guvernului Român care a anunțat că va plăti firmelor afectate de criza pandemiei de coronavirus, care își trimit angajații în șomaj tehnic, o parte din banii pentru salariați. Astfel Guvernul Român va prijini cu bani din fondul de șomaj firmele afectate de criza actuală, care aleg să nu își concedieze angajații, ci doar să le suspende contractele și să îi mențină în șomaj tehnic.
*Acest articol reflectă situația din data de 21 martie 2020.
Surse:
- Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 conform Legii 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război
- Legea10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice
- Codul muncii R.M
- Regulamentul privind eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră din 21.12.2004, aprobat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova
- Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova 11 din 03.10.2005 cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi în pct.9 lit, (c)
- Nicolae Romandaș, Eduard Boiștenu „Dreptul muncii” Chișinău 2017
- https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cat-ar-putea-dura-pandemia-de-coronavirus-raspunsul-dat-de-institutul-robert-koch-din-germania-1276761
- https://romania.europalibera.org/a/somaj-tehnic-coronavirus-cat-da-guvernul-ce-trebuie-sa-faca-firmele/30497645.html
- https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19–11-march-2020