Elena Groian

*Acest articol a fost publicat în cadrul Culegerii comunicărilor din cadrul Conferinței științifice națională cu participare internațională „REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI JURIDIC NAȚIONAL” din 1 și 2 octombrie 2019, organizată cu ocazia aniversării de 60 de ani ai Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova.

Temeiurile acordării liberării condiționate privesc, pe de o parte, executarea de către condamnat a unei părți de pedeapsă, iar, pe de altă parte, persoana condamnatului, comportarea acestuia în timpul executării pedepsei[6, p.241].

Codul penal reglementează liberarea condiţionată în art.91, care prevede: „Persoanei care execută pedeapsa cu închisoare i se poate aplica liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen dacă a realizat programul individual de executare a pedepsei, a reparat integral daunele cauzate de infracțiunea pentru care a fost condamnată, cu excepția cazului cînd dovedește că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească, și dacă se constată că corectarea ei este posibilă fără executarea deplină a pedepsei. Persoana poate fi liberată, în întregime sau parțial, și de pedeapsa complementară [1].Astfel, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, este privit ca un act de stimulare a persoanei condamnate, care îl motivează să fie eliberat înainte de a fi ispășit efectiv întreg termenul de pedeapsă stabilit prin sentința de condamnare.

În acest sens, legiuitorul, prin reglementarea normei prevăzute la art.91 CP al RM, stabilește condiții bine determinate care necesită a fi întrunite și respectate de către deținut, pentru a se face posibilă aplicarea liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen, și anume:

– realizarea programului individual de executare a pedepsei;
– repararea integrală a daunelor cauzate de infracțiune;
– termenul de pedeapsă stabilit, conform alin.4) art.91 CP:
,,Liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată dacă condamnatul, care la momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 18 ani, a executat efectiv:
a) cel puţin jumătate din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave;
b) cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni grave;
c) cel puţin trei pătrimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, precum şi din pedeapsa aplicată persoanei anterior liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen, dacă liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen a fost anulată în condiţiile alin.8)[1].

Condiția privind executarea de către condamnat a unei părți din pedeapsă privește executarea unei părți din pedeapsă ca o garanție că finalitatea acesteia a fost atinsă, adică cel condamnat a fost reeducat și nu mai este nevoie de executarea pedepsei[7, p.187].

În calculul tuturor fracţiunilor de pedeapsă se prevedea că se va ţine seama şi de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate, întrucât perioada în care condamnatul a lucrat se socoteşte mai avantajos în funcţie de natura şi randamentul activităţii efectuate [8, p.288]. În literatura juridică de specialitate, s-a arătat că această condiţie suplimentară are rolul “de a preîntâmpina posibilitatea liberării condiţionate la un interval prea scurt de la începerea executării, a condamnaților care, eventual, au muncit stăruitor şi disciplinat, interval de timp insuficient însă pentru realizarea temeinică a acţiunii de reeducare şi îndreptare” [9, p.48]. Menţiunea din textul legii privitoare la durata din pedeapsă care poate fi considerată executată pe baza muncii prestate, face posibil ca unii condamnaţi să se libereze condiţionat mai repede decât alţii, deşi toţi au început executarea pedepsei în aceeaşi zi şi au acelaşi cuantum de pedeapsă, pentru aceeaşi infracţiune. Trebuie subliniat însă, încă o dată, faptul că executarea părţilor de pedeapsă obligatorii nu ar putea conduce la un rezultat pozitiv din punctul de vedere al acordării liberării condiţionate, dacă nu ar fi îndeplinite cumulativ şi celelalte .

Pe lângă aceste condiții reglementate de legislația penală, pentru ca persoana condamnată să fie acceptată, pregătită și propusă spre o liberare condiționată înainte de termen, aceasta trebuie să mai respecte și o cale extrajudiciară, care este obligatorie și în caz că nu a fost respectată face încheierea instanței de judecată să fie emisă ca una inadmisibilă.

Conform prevederilor Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, în fiecare penitenciar se constituie o comisie în scopul eficientizării procesului de educare, reeducare şi resocializare a condamnaţilor, racordării practicii punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate la cadrul legislativ, precum şi măririi flexibilităţii de schimbare a regimului de detenţie a condamnaţilor [3]. Competenţa prioritară a comisiei penitenciarului este „examinarea propunerii de prezentare în instanţa de judecată a condamnaţilor pentru liberarea condiţionată înainte de termen” [4].

Deținutul și avocatul său poate adresa, de asemenea, o cerere de liberare anticipată, după ce au îndeplinit procedura extrajudiciară prevăzută de art. 266 și 267 din Codul de executare [2]. Procedura extrajudiciară care trebuie urmată de deținut constă în completarea unei cereri adresată comisiei penitenciarului, [4] pentru liberarea sa condiționată. Comisia va verifica dacă sunt îndeplinite condițiile care sunt prevăzute de lege pentru liberarea condiționată. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile, atunci, ei vor trimite cazul în judecată. În caz de refuz, deținutul va putea trimite din proprie inițiativă cererea de liberare judecătorului de instrucție. Instanţa de judecată va organiza o audiere, unde deținutul, avocatul său, procurorul și reprezentantul instituției penitenciare vor fi prezenți. Instanţa, în persoana unui judecător, este responsabilă de a decide liberarea persoanei [5, p.94].

Deci, în lumina celor relatate supra, anume faptul examinării prezentării condamnatului  în fața comisiei penitenciare cu privire la posibilitatea eliberării condiționate a acestuia înainte de termen, prezintă acea cale prealabilă obligatorie pe care condamnatul trebuie să o respecte înainte de se adresa în instanța de judecată sau înainte de a fi propus spre o asemenea eliberare condiționată, de către organul de detenție în custodia căruia se deține acesta.

În componenţa comisiei penitenciarului se includ reprezentanţi ai serviciilor securitate, regim şi supraveghere, serviciul juridic, evidenţă specială, serviciul educaţie, psihologie, asistenţă socială, probaţiune, serviciul medical, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, autorităţii de tutelă şi curatelă din raza dislocării penitenciarului, ai organizaţiilor obşteşti. Comisia propune prezentarea condamnaţilor în instanţa de judecată pentru liberarea condiţionată înainte de termen, ţinînd seama de termenul de pedeapsă efectiv executat, de partea pedepsei considerată ca executată, în baza muncii prestate, instruirii şcolare, formării profesionale, conduita condamnatului, de eforturile depuse de acesta pentru reintegrarea socială, participarea la activităţile educative, culturale, rezultatele evaluării psihologice, de responsabilităţile încredinţate, de stimulările acordate, sancţiunile aplicate şi antecedentele penale.

În cazul în care condamnatul întruneşte condiţiile stabilite în art.91 Cod penal, şeful de sector (educatorul) întocmeşte o caracteristică. Caracteristica condamnatului se perfectează în baza unei evaluări a comportamentului acestuia pe parcursul perioadei de detenţie. Criteriile generale privind întocmirea caracteristicii sunt: situaţia socială, dinamica infracţională, obligaţiuni financiare, respectarea regimului de detenţie, aspecte legate de siguranţă, încadrarea în cîmpul muncii, participarea la procesul de instruire generală sau profesională, implicarea în activităţi de educaţie socială, caracterul relaţiilor cu familia, rudele apropiate şi reprezentanţii societăţii civile, starea generală a sănătăţii şi particularităţile psihologice individuale.

La şedinţa comisiei penitenciarului unde se examinează propunerea prezentării condamnaţilor pentru liberarea condiţionată înainte de termen în instanţa de judecată se înaintează următoarele documente: – dosarul personal al condamnatului care se examinează; – caracteristica pentru întreaga perioadă de executare a pedepsei; – programul individual de executare a pedepsei condamnatului; – extrasul privind acordarea stimulărilor / aplicarea sancţiunilor; – decizia instanţei de judecată privind încheierea tratamentului, dacă condamnatului i sa aplicat măsuri de tratament medical forţat; – certificatul medical despre starea de sănătate; – extrasul privind calculul compensării zilelor privilegiate de muncă. Opinia referitor propunerea pentru liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau refuzul propunerii, se expune personal de către fiecare membru al comisiei, în lipsa condamnatului. Hotărîrea definitivă a comisiei se adoptă în baza votului deschis, majoritar, al membrilor comisiei şi se anunţă condamnatului contra semnătură. Actele înaintate comisiei pentru examinarea propunerii prezentării condamnaţilor pentru liberarea condiţionată înainte de termen în instanţa de judecată, precum şi extrasul din procesul-verbal al comisiei penitenciarului se anexează la dosarul personal al condamnatului examinat. Dacă comisia a emis o hotărâre prin care propune instanţei de judecată liberarea condiţionată de pedeapsă, în termen de 5 zile de la data adoptării hotărârii, se întocmește un demers și împreună cu toate materialele se expediază instanţei de judecată [4].

În cazul în care comisia consideră prematură liberarea condiţionată înainte de termen, și respinge cererea condamnatului de a fi propus instanței de judecată spre liberare condiționată, decizia adoptată se aduce la cunoştinţa deţinutului contra semnătură şi se informează despre posibilitatea de a contesta decizia comisiei în instanţa de judecată. În asemenea caz, condamnatul respins de către comisia penitenciară are dreptul de a se adresa personal cu o cerere în sensul aplicării liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen, dacă consideră că întrunește condițiile stabilite de lege și nu este necesar să prezinte careva materiale, partea probării fiind desemnată organului de detenție, prin intermediul reprezentantului acesteia care prezintă instanței dosarul personal al condamnatului și toată informația necesară pentru stabilirea obiectivă și întemeiată a întrunirii condițiilor stabilite de legea penală națională, de către persoana condamnată.

În cazul când instanţa de judecată respinge propunerea privind liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen, adică demersul instituției penitenciare, înaintarea repetată a materialelor poate avea loc numai după ce au fost înlăturate motivele de fapt şi/sau de drept invocate de instanţă la respingerea propunerii, dar nu mai devreme de 6 luni de la data cînd hotărîrea a devenit definitivă, sau instituția penitenciară își exercită dreptul de a contesta cu recurs respingerea demersului dacă o consideră neîntemeiată sau dacă a fost  emisă cu încălcarea normelor de procedură. Încheierea instanţei de judecată se anexează la dosarul personal al condamnatului.

Concluzii și recomandări:

Liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen reprezintă o alternativă a detențiunii pentru persoana condamnată, în cazul în care aceasta este flexibilă de a păși pe calea corijării și reeducării, astfel fiind examinată în acest sens de către angajații instituției penitenciare în a cărei custodie se deține condamnatul, înainte de a se adresa în instanța de judecată.

Consider oportună cale extrajudiciară existentă și, ca fiind una benefică atît pentru a face o claritate în sensul întrunirii condițiilor pentru eventuala liberare condiționată a condamnatului cît și, avînd în vedere volumul preponderent în creștere a numărului dosarelor puse pe rol în cauzele privind deținuții în instanțele de judecată naționale, o ușurare a lucrului judecătorului. În același timp, examinarea prealabilă a personalității condamnatului are trebui să fie efectuată mult mai veridic și într-un volum mai vast de informații privind persoana condamnată, în scop de a nu admite propunerea pentru liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a unui condamnat care de fapt nu întrunește condițiile prevăzute de lege.

Referințe bibliografice:

1. Codul penal al Republicii Moldova, Legea nr. 985 din 18.04.2002;
2. Codul de executare al Republicii Moldova, Legea nr. 443 din 24.12.2004
3. Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.583 din 26.05.2006
4. Regulamentul de activitate al Comisiei penitenciarului din cadrul instituțiilor penitenciare, aprobat în baza ordinului ANP nr. din 2018
5. Drosu V., Burcilă N., ,,Detențiunea pe viață și liberarea condiționată înainte de termen în RM,, Chișinău 2017, pag.94
6. Grama M., Botnaru S., ș.a. ,,Drept penal. Partea Generală,, Vol.II, Chișinău, 2016, pag.241
7. Marcel Ioan Rusu, ,,Instituții de drept penal. Partea Generală,, București, 2007, pag.187
8. Matei Basarab, ,,Drept Penal. Partea Generală,, Vol.II, București 1997, pag.288
9. Vintilă Dongoroz, ,,Explicații teoretice ale codului penal,, Vol.II, București 1970, pag.48