Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

TRICOLORUL – 30 de ani
27.04.2020 | Alexandru Arseni

Alexandru Arsenie

Dr. hab. Alexandru Arseni

*Acest mesaj a fost transmis prin intermediul domnului prof. dr. hab. Alexandru Arseni, deputat în cadrul Parlamentului de primă legislatură, votant și semnatar al Declarației de Independență.

Acum 30 de ani în urmă, Primul Parlament de prima legislatura, prin lege constituţională, a proclamat Tricolorul ca drapel de stat, legitimând astfel voinţa poporului.

Convocaţi în prima şedinţa la 17 aprilie, şi fiind recunoscute  împuternicirile deputaţilor la 23 aprilie, peste o săptămână, a fost proclamat drapelul de stat.

Pentru noi a fost unul dintre primele, cel mai sacru si plin de emoţii vot. Aşi spune chiar mai mult, o încununare a unor îndelungate lupte – pentru limba si alfabet, contra unui aparat sovietic de partid ce ne adormise conştiinţa naţională, contra tancurilor si blindatelor din 7 noiembrie 1989, lupta pentru renaşterea  fiinţei noastre naţionale, şi nu în ultima instanţă, pentru foarte mulţi din generaţia noastră, o luptă cu propria conştiinţă, cu o mentalitate inoculată de un crunt sistem de manipulare şi spălare a creierului  uman.

Pe fundalul acelor amintiri şi a emoţiilor care ne mai stăpânesc şi azi, permiteţi-mi stimaţi colegi să vă felicităm cu a 30-a aniversare de la acest mare eveniment istoric, şi permiteţi-mi un succint mesaj despre ce a însemnat, înseamnă şi astăzi pentru noi, Ziua Drapelului de Stat, Ziua Tricolorului, şi ce ar fi să însemne Tricolorul pentru generaţiile care vin.

Aşa la 27 aprilie 1990 Parlamentul legiferează, prin lege constituţională, Tricolorul în calitate de Drapel de Stat. În acest context:

Sovietul Suprem al Republicii sovietice Socialiste Moldoveneşti hotărăşte:

A modifica art.168 din Constituţia (Legea fundamentală) a R.S.S. Molodoveneşti şi al expune în următoarea redacţie: “Articolul 168. Drapelul de stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti – Tricolorul – reprezintă o pânză dreptunghiulară, formată din trei fâşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastrul (azuriu), galben, roşu. În centrul pe fâşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a R.S.S.Moldovenşti. Proporţia dintre lăţimea stemei şi lungimea drapelului este de 1:5, proporţia dintre lungimea şi lăţimea drapelului – de 1:2”.[1]

Drapelul de stat

În conformitate cu art.12 alin.(2) din Constituţie Drapelul de Stata a republicii Moldova este tricolor.

Culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben , roşu. În centru pe fâşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

Este adevărat că din punct de vedere cronologic, tricolorul a devenit Drapelul de Stat prin Legea constituţională, adoptată de către Parlament la 27 aprilie 1990.[2] Între timp la 12 mai 1990 Parlamentul adoptă Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat.[3]

În istoria fiecărei naţiuni s-au evidenţiat şi cristalizat anumite culori dominante în arta populară, cultura precum şi a stindardelor militare şi oficiale. Unul şi acelaşi ansamblu de culori poate fi propriu mai multor naţiuni. Aşa, spre exemplu culorile: alb, albastru şi roşu sunt proprii francezilor, englezilor, ruşilor. Culorile roşu, galben şi albastru sunt culorile naţionale ale românilor.

Drapelul naţional de stat deja prezintă o pânză dreptunghiulară în care aceste trei culori sunt expuse într-o ordine determinantă.

Pentru prima dată, tricolorul românesc a fost înfăţişat public ca simbol vexilologic  naţional în contextul anului revoluţionar 1848 în cadrul celei de-a doua adunare naţională de la Blaj (Transilvania). Primul decret al Guvernului provizoriu din 14/26 iunie întăreşte că „Steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben, roşu”, deviza pe el fiind „Dreptate, frăţie”.

Păstrând originalitatea descrierii la moment dispunerea culorilor fiind „Lângă lemn vine albastru, apoi galben, şi apoi roşu fâlfâind”.

Primul drapel naţional tricolorul a fost oficializat în 1859 ca rezultat al unirii principatelor. Culorile erau expuse orizontal, iniţial culoarea albastră plasată sus, iar din 1862 ce-a roşie a fost plasată sus. Considerăm oportun a reda discursul domnitorului Al.I. Cuza asupra semnificaţiei tricolorului:

„Drapelul este România, acest pământ binecuvântat al patriei, udat cu sângele străbunilor noştri şi îmbogăţit cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copii noştri. Steagul este încă simbolul devotamentului, credinţei şi al disciplinei ce reprezintă oastea. Steagul este totodată trecutul, prezentul şi viitorul Ţării, întreaga istorie a României!

(Al.I.Cuza, 1/13 septembrie 1863)

Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării cât şi drapelul şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastrul lângă rampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoare cea mai închisă, culoarea „rece”, lângă rampă.

Culorile naţionale roşu, galben şi albastru  au triumfat în Basarabia anexată de Rusia. Acest sentiment organic de legătură de neam a triumfat cu adoptarea de către Sfatul ţării în 1917 a tricolorului în calitate de Drapel, culorile fiind plasate orizontal cu capul de bour cu o stea între coarne şi flancat de o roză şi semilună, blazau plasat pe fâşia de culoare galbenă. Sub acest Drapel la 27 martie 1918 Sfatul ţării a votat unirea Basarabiei cu patria-mamă România.

Acelaşi sentiment naţional a triumfat în masă în Republica Moldova începând cu anul 1985 în vâltoarea evenimentelor de renaştere naţională a românilor basarabeni. Participanţii la toate manifestaţiile cu tricolorul fâlfâind au pus până la urmă, temelia ca Parlamentul să legifereze această chemare, anume – Tricolorul Drapel de stat, sub flamura căruia s-a declarat şi independenţa statală.

Drapelul aşadar este cel mai statornic simbol al unei naţiuni, care alături cu stema şi imnul reprezintă individualitatea şi suveranitatea unei naţiuni. Fiind „icoana patriei” şi „o relicvă înălţătoare credinţei patriotice”, în toate timpurile şi la toate popoarele, drapelul s-a bucurat şi se bucură de o deosebită veneraţi.

Culorile naţionale, expuse în Drapelul de Stat au şi o semnificaţie ce caracterizează cultura şi sufletul „naţiunii române”.

Albastru (sau Azur) reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă. El aminteşte şi de legea noastră creştinească.
Galben (sau Aur) este simbolul măririi, al forţei şi purităţii. Dar el reprezintă şi holdele de grâu din timpul verii.
Roşu este simbolul măririi, al bravurii, îndrăznelii şi generozităţii. Este o dovadă de mare distincţie. Simbolizează, de asemenea, sângele vărsat în lupte, putere de viaţă şi energia strămoşească.

Prezentăm tricolorul în prezentare grafică: în culori: în alb negru în proporţiile stabilite legal.

Asociaţia obştească „Parlamentul ’90”

[1] Legea cu privire la modificarea art.168 din Constituţie (Veştile Sovietului Suprem …).
[2] Legea constituţională „”
[3] Hotărârea Parlamentului nr.17-XII din 12 mai 1990. Veştile Sovietului Suprem, nr.5/93, 1990.


Aflaţi mai mult despre , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.