Drept penal şi contravenţional

Spălarea banilor (art. 243 din Codul penal) și finanțarea terorismului (art. 279 din Codul penal): deosebirile dintre componențele de infracțiuni
08.05.2020 | Vitalie Stati

Vitalie Stati

Dr. Vitalie Stati

Conform art. 1321 CP RM, „prin bunuri, în sensul art. 106, 243 și 279, se înțeleg mijloace financiare, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum şi acte sau alte instrumente juridice sub orice formă, inclusiv în format electronic ori digital, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active)”. Reiese oare din această definiție că infracțiunile prevăzute la art. 243 și 279 CP RM au același obiect material (imaterial)?

Răspunsul la întrebarea în cauză este negativ, întrucât atestăm două deosebiri dintre obiectul material (imaterial) al infracțiunilor de spălare a banilor și obiectul material (imaterial) al infracțiunii de finanțare a terorismului: 1) obiectul material (imaterial) al infracţiunii de finanţare a terorismului îl reprezintă nu doar bunurile în sensul art. 1321 CP RM, ci și serviciile financiare (de exemplu: acordarea de credite; împrumutarea de fonduri; cumpărarea şi vânzarea banilor; leasing financiar, etc.); 2) nu oricare bunuri în sensul art. 1321 CP RM pot reprezenta obiectul material (imaterial) al infracțiunilor de spălare a banilor. Or, pe lângă caracteristicile indicate în art. 1321 CP RM, mai atestăm una care permite deosebirea obiectului material (imaterial) al infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM de obiectul material (imaterial) al infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM. Astfel, din dispoziția art. 243 CP RM deducem că doar bunurile, care constituie venituri ilicite, pot reprezenta obiectul material (imaterial) al infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM.

Din definiția noțiunii „venituri ilicite” formulată în art. 3 al Legii nr. 190 din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, reiese că prin „venituri ilicite” se au în vedere bunurile de origine infracțională. Doar astfel de bunuri pot constitui obiectul material (imaterial) al infracțiunilor prevăzute la art. 243 CP RM. În contrast, în dispoziția art. 279 CP RM, la caracterizarea obiectului (imaterial) al infracțiunii, se utilizează sintagma „bunuri de orice natură dobândite prin orice mijloc”. În opinia lui O. D. Komarov și D. S. Kosinova, pe care o susținem, în cazul infracțiunii de finanțare a terorismului, sursele unei asemenea finanțări pot avea un caracter legal sau ilegal [1]. Astfel, obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 279 CP RM îl pot reprezenta fie bunurile de origine ilicită (infracțională, contravențională, delictuală etc.), fie bunurile de origine licită.

Bunurile de origine licită se pot exprima în donații în numerar sau în alte active către fundații sau organizații caritabile, partide politice ori alte organizații. De asemenea, astfel de bunuri pot consta în: cotizațiile de membri de organizații; veniturile obținute din vânzarea de publicații sau din operațiunile comerciale legale ale întreprinderilor deținute de organizațiile teroriste, etc. Th. J. Biersteker și S. E. Eckert consemnează că, de exemplu, veniturile obținute din activitatea legală a întreprinderilor lui Osama bin Laden în Sudan și din comercializarea legală a mierii în Yemen au constituit surse de finanțare a unor activități teroriste [2, p. 9].

În altă ordine de idei, finanțarea terorismului presupune mult mai des decât spălarea banilor recurgerea la transportul fizic al numerarului, aurului și a altor obiecte de valoare prin intermediul traseelor de contrabandă, dar și la sistemele neformale (alternative) de transfer de bani (de exemplu, la Hawala și Hundi). Astfel de sisteme se bazează pe încredere şi pe asigurarea anonimatului, deoarece toate operaţiunile de transfer nu se realizează pe hârtie sau cu instrumente financiare. În cadrul acestor înțelegeri bazate pe încredere, persoana X plătește o sumă unui broker care ordonă unui alt broker din țara beneficiară să plătească aceeași sumă persoanei Y. Aceasta din urmă foloseşte o parolă (pe care i-a comunicat-o persoana X) pentru a demonstra că este cel îndreptăţit să primească banii. Astfel, nu există nicio înregistrare scrisă privind respectiva operaţiune.

În alt context, R. Durrieu menționează despre recurgerea la „murdărirea” banilor în cazul finanțării terorismului. La un asemenea procedeu se recurge în cazul în care se acumulează bunuri de origine legală în cantități semnificative, iar păstrarea lor în lipsa unei justificări plauzibile ar putea atrage atenția autorităților de supraveghere [3]. Bineînțeles, un asemenea procedeu este de neconceput în cazul spălări banilor, presupunând o aspirație cu desăvârșire opusă a făptuitorului.

După O. D. Komarov și D. S. Kosinova, în cazul în care sursele de finanțare a terorismului au o origine infracțională, spălarea banilor și finanțarea terorismului pot forma un concurs ideal [1]. Excludem posibilitatea săvârșirii unei singure acţiuni (inacţiuni) care să întrunească elementele atât ale uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 243 CP RM, cât și ale infracțiunii specificate la art. 279 CP RM. Această imposibilitate își are cauza în destinațiile diferite ale entităților ce reprezintă obiectul material (imaterial) al infracțiunilor pe care le comparăm. Astfel, în ipoteza infracțiunilor prevăzute la art. 243 CP RM, bunurile care constituie venituri ilicite urmează a fi introduse în circuitul legal. Cât privește bunurile sau serviciile care reprezintă obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 279 CP RM, destinația acestora constă nu în introducerea lor în circuitul legal, dar în utilizarea lor: a) la organizarea, pregătirea ori comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist; b) în orice scop, de către un grup criminal organizat, o organizaţie criminală sau de o persoană aparte care comite ori întreprinde tentative de comitere a unei infracţiuni cu caracter terorist sau care organizează, dirijează, se asociază, se înţelege în prealabil, instigă sau participă în calitate de complice la comiterea acestei infracţiuni.

Din punctul de vedere a lui V. L. Kudreavțev, reieșind din sensul și logica componențelor de infracțiuni reunite sub denumirea marginală de spălare a banilor, efectuarea operațiunilor fianciare în procesul de legalizare a veniturilor infracționale reprezintă un proces diametral opus finanțării unor activități infracționale. De aceea, spălarea banilor și finanțarea terorismului pot forma concurs doar în ipoteza unei origini diferite a bunurilor care constituie obiectul material (imaterial) al respectivelor infracțiuni [4]. Cel mai probabil, acest autor se referă la concursul real dintre infracțiunile prevăzute la art. 243 și 279 CP RM.

Nu considerăm posibil un asemenea concurs în cazul în care: 1) bunurile de origine licită reprezintă obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 279 CP RM. Într-un astfel de caz, nu este cu putință comiterea ulterioară a spălării banilor, deoarece bunurile de origine licită nu pot constitui obiectul material (imaterial) al infracțiunilor prevăzute la art. 243 CP RM; 2) bunurile de origine infracțională reprezintă obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 279 CP RM. Aceste bunuri pot avea doar destinația stabilită în acest articol, astfel că nici într-un asemenea caz nu este cu putință săvârșirea ulterioară a spălării banilor.

Concursul real este posibil doar în cazul în care finanțarea terorismului succede spălarea banilor. Sub acest aspect, suntem de acord cu V. V. Kustova care afirmă: concursul de infracțiuni este posibil dacă, după legalizarea veniturilor infracționale, acestea sunt folosite în vederea finanțării terorismului [5, p. 111]. În adevăr, beneficierea de veniturile infracționale, introduse în circuitul legal, constituie scopul final al infracţiunilor specificate la art. 243 CP RM. Drept urmare, nu se exclude ca de astfel de venituri legalizate să beneficieze tocmai cei care finanțează terorismul.

Prin excelență, finanțarea terorismului constituie o infracțiune care susține activități infracționale viitoare, în timp ce spălarea banilor are loc după comiterea unei infracțiuni. În dispoziția art. 243 CP RM este utilizată sintagma „infracțiunea principală”. Prin aceasta se are în vedere că situaţia-premisă în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 243 CP RM constă în existenţa unei infracţiuni principale care constituie sursa bunurilor care urmează a fi „spălate” în procesul de săvârşire a infracţiunilor spe­cificate la art. 243 CP RM. Condiţionarea existenţei infracţiunilor de spălare a banilor de săvârşirea ante­rioară a unei alte infracţiuni, din care provin bunurile respective, este o condiție obligatorie în vederea aplicării art. 243 CP RM. Pentru comparație, infracţiunea prevăzută la art. 279 CP RM presupune săvârşirea ante­rioară a unei alte infracţiuni doar în cazul în care obiectul material (imaterial) al finanțării terorismului îl reprezintă bunurile de origine infracțională. Așadar, condiţionarea existenţei infracţiunii de finanțare a terorismului de săvârşirea ante­rioară a unei alte infracţiuni, din care provin bunurile sau serviciile respective, nu este o condiție obligatorie în vederea aplicării art. 279 CP RM.

În încheiere, menționăm alte criterii de delimitare a infracțiunilor prevăzute la art. 243 și 279 CP RM:

1) obiectul juridic generic și obiectul juridic special (relațiile sociale cu privire la economia națională și, respectiv, relațiile sociale cu privire la sursa şi provenienţa licită, precum şi la circulaţia corectă în operaţiunile financiare a mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor – în cazul infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM; relaţiile sociale cu privire la securitatea publică şi ordinea publică și, respectiv, relaţiile sociale cu privire la neadmiterea punerii la dispoziţie sau a colectării bunurilor ori cu privire la neadmiterea prestării unor servicii financiare în vederea finanţării terorismului – în ipoteza infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM);

2) relevanța particularizării valorii bunurilor (sau serviciilor), care constituie obiectul material (imaterial) al infracțiunii, în planul: diferențierii răspunderii penale – în cazul infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM; individualizării pedepsei – în ipoteza infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM;

3) conținutul acțiunii prejudiciabile (convertirea sau transferul bunurilor; tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente; dobândirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor; participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) art. 243 CP RM – în cazul infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM; punerea la dispoziţie sau colectarea, prin orice metodă, direct sau indirect, a bunurilor de orice natură dobândite prin orice mijloc, ori prestarea unor servicii financiare – în ipoteza infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM);

4) caracterul obligativității scopului infracțiunii (în cazul infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM – întotdeauna obligatoriu; în ipoteza infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM – obligatoriu doar în ipoteza în care când făptuitorul are certitudinea că bunurile de orice natură, dobândite prin orice mijloc, sau serviciile financiare vor fi utilizate, în întregime sau parţial: a) la organizarea, pregătirea ori comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist; b) de către un grup criminal organizat, o organizaţie criminală sau de o persoană aparte care comite ori întreprinde tentative de comitere a unei infracţiuni cu caracter terorist sau care organizează, dirijează, se asociază, se înţelege în prealabil, instigă sau participă în calitate de complice la comiterea acestei infracţiuni);

5) lipsa sau prezența unui scop secundar (lipsa scopului secundar – în cazul infracțiunii specificate la art. 279 CP RM; prezența scopului secundar (și anume – a scopului fie de a tăinui sau a deghiza originea ilicită a bunurilor, fie de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni) – în ipoteza infracțiunilor prevăzute la art. 243 CP RM);

6) abordarea rolului juridic al făptuitorului în cazul participării la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii infracțiunii (ca activitate a autorului infracțiunii – în cazul infracțiunilor specificate la art. 243 CP RM; ca activitate a unui participant secundar – în ipoteza infracțiunii prevăzute la art. 279 CP RM), etc.

*Актуальные научные исследования в современном мире: ХXX Международная научная конференция (26-27 октября 2017 г., Переяслав Хмельницкий) // Сборник научных трудов. Переяслав Хмельницкий, 2017, Вып. 10, ч. 3, p. 61-66.

Referințe bibliografice:

  1. Комаров О. Д., Косінова Д. С. Об’єктивна сторона фінансування тероризму // Вісник Асоціації кримінального права України. – 2015. – Вип. 1. – С. 378-387.
  2. Biersteker Th. J., Eckert S. E. Countering the Financing of Terrorism. – London, New York: Routledge, 2007. – 344 p.
  3. Durrieu R. Redefining Money Laundering and Financing of Terrorism. Disponibil: http://www.iae.edu.ar/pi/Documentos%20Investigacin/Research%20Seminars/New%20Definition%20of%20Money%20Laundering_RD.pdf
  4. Кудрявцев В. Л. Уголовно-правовая ответственность за финансирование терроризма как одно из средств обеспечения укрепления экономического правопорядка // Уголовное законодательство в XXI веке: современное состояние, проблемы трактовки и применения его положений с учетом задач дальнейшего укрепления экономического правопорядка. Материалы международной научно-практической конференции (Нижний Новгород, 1 марта 2012 г.) / Под ред. А. В. Козлова, П. Н. Панченко. – Нижний Новгород: НИУ ВШЭ, 2012, С. 186-194.
  5. Кустова В. В. Уголовная ответственность за финансирование преступной деятельности: диссертация на соискание ученой степени кандидата юридических наук. – Москва, 2016. – 206 с.

Aflaţi mai mult despre , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.