Site icon JMD

Despre posibilele implicații ale ratificării de către Republica Moldova a Protocolului adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică

Vitalie Stati

Dr. Vitalie Stati

La 04.02.2016 a fost publicat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative [1] (în continuare – Proiectul nr.2838/2016). Prin elaborarea acestui proiect, se urmărește operarea unor amendamente în Codul penal și în Codul contravențional. In concreto, sunt proiectate următoarele modificări și completări:

1) completarea Codului penal cu un nou articol, 13414, cu următorul cuprins:

„Articolul 13414. Material rasist şi xenofob

Prin material rasist şi xenofob se înţelege orice material scris, imagine sau altă reprezentare de idei ori teorii, care susţine, încurajează sau incită la ură, dis­criminare ori violenţă împotriva unei persoane sau unui grup de persoane, pe considerente de rasă, culoare, ascendenţă, naţionalitate ori origine etnică şi religie”;

2) completarea Codului penal cu un nou articol, 1352, cu următorul cuprins:

„Articolul 1352. Negarea, minimalizarea grosolană, aprobarea sau justificarea genocidului ori a infracţiunilor împotriva umanităţii

Distribuirea sau alte forme de punere la dispoziţia publicului, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor ce neagă, minimalizează în mod grosolan, aprobă ori justifică actele constitutive ale genocidului sau ale infracțiunilor împotriva umanităţii, astfel cum sunt definite în dreptul internațional și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitive a unei instanțe naționale, a Curții Penale Internaționale sau a Tribunalelor Internaționale înființate prin instrumente internațional relevante și ale căror competență a fost recunoscută de către Republica Moldova,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani aplicată persoanei fizice, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2000 la 5000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani sau cu lichidarea ei”;

3) completarea Codului penal cu un nou articol, 1551, cu următorul cuprins:

„Articolul 1551.  Ameninţarea bazată pe o motivaţie rasistă şi xenofobă

Ameninţarea, inclusiv prin intermediul unui sistem informatic, cu săvârşirea unei infracţiuni grave, a unor persoane pentru motivul apartenenţei la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendenţă, naţionalitate ori origine etnică, precum şi religie, dacă este folosită ca pretext pentru oricare dintre aceste motive, sau a unui grup de persoane care se distinge prin una dintre aceste caracteristici dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani”;

4) modificarea și completarea articolului 346, după cum urmează: în dispoziţie, după cuvintele „spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale,” se completează cu textul „distribuirea, vânzarea sau alte forme de punere la dispoziţia publicului, inclusiv prin in­termediul unui sistem informatic, a materialelor rasiste şi xenofobe,” și în continuare după text; în sancţiune, cifra ,,250”, se substituie cu cifra ,,500”, și în continuare după text;

5) completarea Codului contravenţional cu un nou articol, 691, cu următorul cuprins:

„Articolul 691. Insulta având la bază o motivaţie rasistă sau xenofobă

Insultarea în public, inclusiv prin intermediul unui sistem informatic, a unei persoane pentru motivul apartenenţei la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendenţă, religie, naţionalitate ori origine etnică, sau a unui grup de persoane care se distinge prin una dintre aceste caracteristici care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanei,

se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore, cu amendă de la 150 la 350 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an”.

În aceeași zi, în afară de Proiectul nr.2838/2016, a fost publicat proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, adoptat la Strasbourg la 28.01.2003 [2] [3] (în continuare – Protocolului).

În Nota informativă la acest din urmă proiect se menționează, inter alia: „Faptele de natură rasistă şi xenofobă constituie o violare a drepturilor omului şi o ameninţare pentru statul de drept şi stabilitatea democratică, respectiv, dreptul intern şi dreptul internaţional necesită reglementarea unor răspunsuri legale adecvate la propaganda de natură rasistă şi xenofobă săvârşită prin intermediul sistemelor informatice… Sistemele informatice oferă un mijloc fără precedent de facilitare a libertăţii de exprimare şi de comunicare în lumea întreagă, iar libertatea de exprimare constituie unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice şi că aceasta constituie una dintre condiţiile esenţiale ale progresului şi dezvoltării fiecărei fiinţe umane. Pornind de la libertatea de exprimare, persistă riscul ca aceste sisteme informatice să fie utilizate cu rea credinţă sau într-o manieră abuzivă în scopul difuzării unei propagande rasiste şi xenofobe, fapt pentru care, statele semnatare ale Convenției (se are în vedere Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23.11.2001 [4], ratificată prin Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 02.02.2009 [5] – n.a.) sunt convinse de necesitatea asigurării unui bun echilibru între libertatea de exprimare şi o luptă eficientă împotriva faptelor de natură rasistă şi xenofobă” [6].

În cadrul Protocolului, statelor semnatare ale Convenției în cauză li se recomandă incriminarea: distribuirii materialelor rasiste și xenofobe prin intermediul sistemelor informatice; amenințării bazate pe o motivație rasistă și xenofobă; insultei având la bază o motivație rasistă și xenofobă; negării, minimalizării grosolane, aprobării sau justificării genocidului ori a crimelor împotriva umanității. În cadrul aceluiași Protocol, la alineatul 1 articolul 2, este formulată definiția noțiunii „material rasist și xenofob”: orice material scris, orice imagine sau orice altă reprezentare de idei ori teorii, care susține, încurajează sau incită la ură, discriminare ori violență împotriva oricărei persoane sau a unui grup de persoane, pe considerente de rasă, culoare, ascendență, naționalitate ori origine etnică, precum și religie, dacă este folosit ca pretext pentru oricare dintre acești factori.

Pornind de la aceste premise, în cele ce urmează ne vom focusa atenția pe analiza amendamentelor propuse pentru Codul penal și Codul contravențional:

1) cât privește proiectatul art.13414 CP RM care conține definiția noțiunii „material rasist şi xenofob”, nu este clar de ce această definiție conține „improvizări” care o fac să fie întrucâtva trunchiată față de definiția similară din Protocol. În special, avem în vedere excluderea cuvintelor „dacă este folosit ca pretext pentru oricare dintre acești factori” din partea finală a respectivei definiții. Este foarte posibil ca, în eventualiatea adoptării art.13414 CP RM, această discrepanță, care există în raport cu definiția noțiunii „material rasist şi xenofob” din Protocol, să devină motiv de speculații în sensul neaplicării art.13414 CP RM. Din aceste considerente, recomandăm autorilor Proiectului nr.2838/2016 să formuleze definiția din acest articol proiectat în strictă corespundere cu alin.1 art.2 din Protocol;

2) în legătură cu completarea Codului penal cu art.1352, semnalăm existența unui proiect prin care s-a încercat promovarea unor idei similare. Ne referim la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative [7] (în continuare – Proiectul nr.482/2013). Prin acest proiect, s-a urmărit, printre altele, adoptarea art.1353 CP RM. Conținutul acestui articol proiectat este:

„Articolul 1353. Negarea genocidului, holocaustului sau a altor crime contra umanității

Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea prin orice mijloace, în public, a genocidului, holocaustului sau a altor crime contra umanității ori a efectelor acestora

se pedepsește cu închisoare de la 3 luni până la un an și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.

Însă, Proiectul nr.482/2013 nu a fost adoptat. La 20.01.2015 a fost emisă Dispoziția Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, prin care s-a dispus excluderea respectivului proiect din procedura legislativă [8].

Revenind la analiza Proiectului nr.2838/2016, remarcăm discrepanțe dintre dispoziția proiectatului art.1352 CP RM și dispoziția art.6 din Protocol.

În special, art.1352 CP RM conține sintagma „infracțiunilor împotriva umanităţii, astfel cum sunt definite în dreptul internațional și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a unei instanțe naționale, a Curții Penale Internaționale sau a Tribunalelor Internaționale înființate prin instrumente internațional relevante și ale căror competență a fost recunoscută de către Republica Moldova”. Pentru comparație, în art.6 din Protocol, se recurge la următoarea expresie: „crimelor împotriva umanității, astfel cum sunt definite în dreptul internațional și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra la data de 18 aprilie 1945 sau a oricărui alt tribunal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a cărui competență a fost recunoscută de către acea parte”.

Noțiunile „infracțiuni împotriva umanității” și „crime contra umanității”, nu au același conținut semantic. În Codul penal al Republicii Moldova, noțiunea „infracțiuni împotriva umanității” are conținutul pe care-l cunoaștem din articolul 1351. În aceste condiții, nu putem fi de acord cu autorii Proiectului nr.2838/2016, care afirmă că noțiunea în cauză ar fi definită în dreptul internațional, desemnând fapte  recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitive a unei instanțe naționale, a Curții Penale Internaționale sau a Tribunalelor Internaționale înființate prin instrumente internațional relevante și ale căror competență a fost recunoscută de către Republica Moldova. În realitate, nu noțiunea „infracțiuni împotriva umanității”, ci noțiunea „crime contra umanității” este cea care își găsește definirea în dreptul internațional, desemnând  fapte recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra la data de 18 aprilie 1945 sau a oricărui alt tribunal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a cărui competență a fost recunoscută de către acea parte.

În concluzie, proiectatul art.1352 CP RM trebuie reformulat. Din această perspectivă, există două variante alternative pentru partea finală a dispoziției respectivului articol: 1) „…infracțiunilor împotriva umanităţii, astfel cum sunt definite în art.1351…”; 2) „…crimelor împotriva umanității, astfel cum sunt definite în dreptul internațional și recunoscute ca atare printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului Militar Internațional înființat prin Acordul de la Londra la data de 18 aprilie 1945 sau a oricărui alt tribunal internațional înființat prin instrumente internaționale relevante și a cărui competență a fost recunoscută de către acea parte…”. Optăm pentru prima din aceste variante. Sprijinirea celei de-a doua ar presupune neglijarea prezenței articolului 1351 în Codul penal și, implicit, sfidarea suveranității legislative a Republicii Moldova. În plus, toate articolele din Codul penal trebuie privite ca părți ale unui singur sistem. Extragerea articolului 1352 din cadrul acestuia va duce la dereglarea întregului sistem.

În alt context, în proiectatul art.1352 CP RM este utilizată sintagma „sistem informatic”. Interpretarea acestei sintagme, care nu este definită în legea penală, urmează a fi făcută prin apelarea la dispoziția de la lit.a) art.1 a Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică: „expresia „sistem informatic” desemnează orice dispozitiv izolat sau ansamblu de dispozitive interconectate ori aflate în legătură, care asigură ori dintre care unul sau mai multe elemente asigură, prin executarea unui program, prelucrarea automată a datelor”. Această soluție rezultă din alin.1 art.2 din Protocol: „Expresiile și termenii folosiți în prezentul protocol sunt interpretați în aceeași manieră în care sunt interpretați în Convenție (se are în vedere Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică – n.a.)”.

Definiții apropiate cu cea de la lit.a) art.1 a Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică găsim în Legea cu privire la informatică, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.06.2000 [9], precum și în Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 03.02.2009 [10];

3) cât privește completarea Codului penal cu art.1551, în primul rând, atrage atenția sintagma „infracțiune gravă” din cadrul acestuia. În art.4 din Protocol, se recurge la expresia „infracțiune gravă, astfel cum este definită în dreptul intern”.

Totuși, în corespundere cu alin.(1) art.16 CP RM, „în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile prevăzute de prezentul Cod sunt clasificate în următoarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave”. Cel mai probabil, autorii Proiectului nr.2838/2016 au în vedere noțiunea „infracțiune gravă” tocmai în accepțiunea art.16 CP RM. Însă, în aceste condiții, nu este justificat a menționa în art.1551 CP RM noțiunea în cauză și a nu menționa noțiunile „infracțiune deosebit de gravă” şi „infracțiune excepţional de gravă”. De exemplu, la lit.a) alin.(2) art.306 CP RM, se utilizează formularea „urmărind învinuirea de săvârşire a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave”. Formulări asemănătoare atestăm la lit.a) alin.(2) art.307, lit.a) alin.(2) art.311, lit.a) alin.(2) art.312 și alin.(1) art.323 CP RM.

În al doilea rând, care este temeiul includerii articolului 1551 în Capitolul II al părții speciale a Codului penal? Or, fapta descrisă în acest articol nu aduce atingere vieții sau sănătății persoanei. Este adevărat că nici art.155 CP RM nu aduce atingere acestor valori sociale. Totuși, în art.155 CP RM este incriminată ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, nu amenințarea cu o oarecare infracțiune gravă. Din aceste considerente, propunem excluderea din Proiectul nr.2838/2016 a art.1551 CP RM și completarea art.155 CP RM cu un alineat aparte în care să fie incriminată ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, săvârșită din motive de prejudecată, dispreț sau ură.

Tocmai astfel de motive (și nu motivul apartenenţei la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendenţă, naţionalitate ori origine etnică, precum şi religie) trebuie să constituie temeiul agravării răspunderii potrivit proiectatului alin.(2) art.155 CP RM. Aceasta deoarece, conform proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative [11] (în continuare – Proiectului nr.2711/2015), ipoteza săvârșirii infracțiunii din motive de prejudecată, dispreț sau ură urmează a fi prevăzută la alin.(2) art.155 CP RM. Potrivit acestui din urmă proiect, noțiunea „motive de prejudecată, dispreț sau ură” își găsește definirea la art.13414 CP RM. În contrast, în Proiectul nr.2838/2016, nu este definită noțiunea „motivul apartenenţei la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendenţă, naţionalitate ori origine etnică, precum şi religie”. Aceasta dezavantajează Proiectul nr.2838/2016, făcându-l mai puțin adaptat necesităților de interpretare și aplicare a legii penale;

4) în continuare ne vom referi la proiectata modificare și completare a articolului 346, după cum urmează: în dispoziţie, după cuvintele „spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale,” se completează cu textul „distribuirea, vânzarea sau alte forme de punere la dispoziţia publicului, inclusiv prin in­termediul unui sistem informatic, a materialelor rasiste şi xenofobe,”.

Nu considerăm oportună operararea unui asemenea amendament în art.346 CP RM. Or, potrivit Proiectului nr.2711/2015, acest articol ar urma să aibă un cu totul alt conținut:

„Articolul 346. Acţiunile intenţionate îndreptate spre  incitarea la ură, discriminare sau dezbinare

Acţiunile intenţionate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre incitarea la ură, discriminare sau dezbinare naţională, teritorială, etnică, rasială sau religioasă, spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte persoanelor, în funcţie de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, sex, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la majoritatea națională, la o minoritate națională sau la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau orice alt criteriu,

se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 250 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 an până la 5 ani”.

Drept urmare, Republica Moldova își poate rezerva dreptul de a nu aplica dispoziția de la alin.1 art.3 din Protocol, invocând prevederile alineatului 2 al acestui articol. Pentru o mai bună claritate, reproducem textul art.3 din Protocol:

„Articolul 3. Distribuirea materialelor rasiste și xenofobe prin intermediul sistemelor informatice

  1. Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte: distribuirea sau alte forme de punere la dispoziția publicului, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor rasiste și xenofobe.
  2. O parte își poate rezerva dreptul de a nu prevedea răspunderea penală pentru faptele prevăzute la alineatul 1, atunci când materialul, așa cum este definit la alin.1 art.2, susține, încurajează sau incită la o discriminare care nu este asociată urii ori violenței, cu condiția ca alte metode eficiente de răspuns să fie disponibile (sublinierea ne aparține – n.a.)”.

Considerăm că tocmai preconizata reformulare a conținutului art.346 CP RM, în varianta propusă în Proiectul nr.2711/2015, ar putea reprezenta o astfel de metodă eficientă de răspuns;

5) încheiem analiza noastră cu examinarea oportunității completării Codului contravenţional cu art.691.

În opinia noastră, o astfel de completare este inoportună. Și de această dată cauza se află în Proiectul nr.2711/2015. În conformitate cu acesta, art.69 „Injuria” din Codul contravențional ar urma să fie completat cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Faptele prevăzută de alineatul (1) sau (2) săvârșite din motive de prejudecată, dispreț sau ură,

se sancţionează cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii până la 60 de ore”.

Mai mult, potrivit aceluiași proiect, se preconizează completarea Codului contravențional cu art.461, în care ar urma să fie definită noțiunea „motive de prejudecată, dispreț sau ură”. Bineînțeles, aceasta avantajează Proiectul nr.2711/2015, făcându-l mai adaptat necesităților de interpretare și aplicare a legii penale. Pentru comparație, în Proiectul nr.2838/2016, nu este definită noțiunea „motivul apartenenţei la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendenţă, religie, naţionalitate ori origine etnică”.

Pe cale de consecință, considerăm că legiuitorul autohton ar putea urma exemplul oferit de legiuitorul român care nu a stabilit răspunderea pentru fapta descrisă la alin.1 art.5 din Protocol. Astfel, conform art.2 al Legii României nr.105 din 14.04.2009 pentru ratificarea Protocolului adițional, adoptat la Strasbourg la 28.01.2003, la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice [12], cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, în conformitate cu prevederile lit.b) alin.2 art.5 din Protocol, România formulează următoarea rezervă: „România îşi rezervă dreptul de a nu aplica dispoziţiile alin.1 art.5 din Protocol, privind insulta având la bază o motivaţie rasistă şi xenofobă”.

Pentru o mai bună claritate, reproducem textul art.5 din Protocol:

„Articolul 5. Insulta având la bază o motivație rasistă și xenofobă

  1. Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiuni, potrivit dreptului său intern, atunci când sunt comise cu intenție și fără drept, următoarele fapte: insultarea în public, prin intermediul unui sistem informatic, (i) a unor persoane, pe motivul apartenenței la un grup care se identifică prin rasă, culoare, ascendență, naționalitate ori origine etnică, precum și religie, dacă este folosită ca pretext pentru oricare dintre aceste motive, sau (ii) a unui grup de persoane care se distinge prin una dintre aceste caracteristici.
  2. O parte poate: a) fie să solicite ca infracțiunea prevăzută la alineatul 1 să aibă ca efect expunerea la ură, dispreț sau ridicol a persoanei ori a grupului de persoane menționat la alineartul 1; b) fie să își rezerve dreptul de a nu aplica, în totalitate sau în parte, alineatul 1 (sublinierea ne aparține – n.a.).

Concluzionând, considerăm imperioasă eliminarea divergențelor dintre Proiectul nr.2838/2016 și Proiectul nr.2711/2015. Or, așa cum ne-am putut convinge, uneori, aceste două proiecte, deși se referă la aceleași ipoteze, promovează soluții disonante.

*Acest articol a fost publicat în: Актуальные научные исследования в современном мире: ХVI Международная научная конференция (26-27 сентября 2016 г., Переяслав-Хмельницкий). Сборник научных трудов. Переяслав-Хмельницкий, 2016, Вып. 9, ч. 5, р. 120-128.

Referințe bibliografice:

  1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Disponibil: http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=2838
  2. Additional Protocol to the Convention on Cybercrime, concerning the criminalization of acts of a racist and xenophobic nature committed through computer systems. Disponibil: https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/webContent/en_GB/7836079
  3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003. Disponibil: http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=2838
  4. Convention on Cybercrime. Disponibil: https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/185
  5. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.37-40.
  6. Notă informativă la proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003. Disponibil: http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=2838
  7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2043/language/ro-RO/Default.aspx
  8. Dispoziția privind excluderea din procedură legislativă a proiectelor de acte legislative devenite nule. Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2043/language/ro-RO/Default.aspx
  9. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.73-74.
  10. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.11-12.
  11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Disponibil: http://particip.gov.md/public/documente/131/ro_2711_Proiect-de-lege-hate-crime-actuala.pdf
  12. Monitorul Oficial al României, 2009, nr.278.
Exit mobile version