Pavel SPATARI

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018 a fost publicată Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15.11.2018 (numită în continuare „Legea de modernizare”), ceea ce înseamnă pășirea unei noi trepte în evoluția legii civile. Fiind deja prezentate principalele modificări la Cartea 1, continuăm seria de articole cu prezentarea modificărilor operate la Cartea 2.

În principal, putem menționa următoarele modificări esențiale operate la Cartea 2:

I. Conceptul de bun imobil

1. Se revine la principiul superficies solo cedit, ceea ce semnifică că bun imobil este doar terenul, nu și construcția de pe acesta (art. 288 alin. 2). Lucrurile și lucrările atașate permanent la teren constituie parte componentă a acestuia.
2. De la acest principiu sunt și o serie de excepții, cum ar fi:
   – superficia și construcțiile temporare (art. 288¹ alin. 2 și 3):
   Clădirile şi alte lucruri şi lucrări ataşate permanent la teren, care sînt construite pe terenul altuia pe baza unui drept de superficie, precum şi lucrurile ataşate la teren pentru un scop temporar nu constituie parte componentă a bunului imobil.
   Nu se consideră parte componentă a bunului imobil reţelele de utilitate sau lucrările de utilitate amplasate pe bunul imobil care au fost construite de către un terţ pe baza unui drept de superficie sau în privinţa cărora proprietarului bunului imobil îi incumbă obligaţia legală de a le tolera;
   – unitatea în condominiu (art. 288³ alin. 1 și 2):
   Constituie bun imobil unitatea în condominiu împreună cu cota-parte corespunzătoare din dreptul de proprietate sau de superficie asupra terenului, părţilor din clădire altele decît unităţile şi altor părţi comune ale condominiului.
   Unitatea şi cota-parte corespunzătoare din dreptul asupra părţilor comune nu pot fi înstrăinate sau grevate decît împreună.
3. Dreptul de proprietate asupra terenului se întinde și asupra subsolului, spațiului aerian și apelor de suprafață și albiilor de pe suprafața terenului, cu respectarea limitelor legale. Proprietarul poate efectua toate construcțiile, plantațiile și lucrările pe care le găseşte de cuviinţă şi poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce (art. 288⁴).
4. Pentru a vedea cum se soluționează problemele tranzitorii cu privire la proprietarii de construcții, vizualizați modificările operate la Legea nr. 1125-XV din 13 iunie 2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova (art. II al Legii privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15.11.2018).

II. Obiectele de proprietate intelectuală

1. Se introduce noțiunea de obiect de proprietate intelectuală, acesta fiind orice rezultat al activităţii intelectuale, confirmat şi protejat prin drepturile corespunzătoare privind utilizarea acestuia (art. 301 alin. 1).
2. Se introduce divizarea acestora în:
   a) obiecte de proprietate industrială (invenţii, soiuri de plante, topografii de circuite integrate, mărci, desene şi modele industriale, indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate);
   b) obiecte ale dreptului de autor (opere literare, artistice şi ştiinţifice etc.) şi ale drepturilor conexe (interpretări, fonograme, videograme şi emisiuni ale organizaţiilor de difuziune etc.).
   Importanța divizării o constituie necesitatea înregistrării pentru apariția și exercitarea drepturilor respective, în cazul obiectelor de proprietate industrială fiind o condiție constitutivă, iar în cazul celor ale dreptului de autor – nu.
3. Se introduce interdicția de exploatare al dreptului asupra obiectului de proprietate intelectuală al altuia fără licenţa corespunzătoare. Licenţa se prezumă neexclusivă dacă nu s-a prevăzut expres contrariul (art. 301 alin. 6).
4. Se introduce noțiunea de conținut digital (art. 301¹), acesta fiind datele produse şi livrate în formă digitală, cum sînt programele de calculator, aplicaţiile, jocurile, muzica, înregistrările video sau textele, indiferent dacă sînt accesate prin descărcare sau prin flux continuu, de pe un suport material sau prin orice alte mijloace. Bun digital al unei persoane se consideră: a) conţinutul digital la care ea are dreptul; b) contul la o poştă electronică, la o reţea sau alt cont online, la care ea are dreptul.
5. Se reglementează accesul terților la bunurile digitale (art. 301²), ultilizatorul având posibilitatea să ordone custodelui bunului digital, ca acesta să ofere sau să nu ofere acces la toate sau la anumite bunuri digitale.

III. Posesia

1. Se introduce posesia sub nume de proprietar și posesia de drept limitat (art. 304¹). Este posesor de drept limitat persoana care exercită posesia asupra bunului:
   a) în calitate de titular al unui drept real limitat, în calitate de locatar, comodatar sau coproprietar, în privinţa cotelor-părţi ale celorlalţi coproprietari, precum şi în alte cazuri cînd exercită posesia cu intenţia de a acţiona astfel în interesul său, în baza unui anumit raport juridic cu posesorul sub nume de proprietar prin care posesorul de drept limitat a dobîndit dreptul să posede bunul;
   b) în calitate de antreprenor, transportator, depozitar, precum şi în alte cazuri cînd exercită posesia cu intenţia de a acţiona astfel la indicaţia posesorului sub nume de proprietar, în baza unui anumit raport juridic cu posesorul sub nume de proprietar prin care posesorul de drept limitat are dreptul de a reţine bunul pînă cînd cheltuielile sau costurile aferente posesiei nu au fost achitate de către posesorul sub nume de proprietar.
2. Se reglementează expres posesia prin prepus (art. 304²). Este prepus persoana care exercită stăpînirea de fapt nemijlocită asupra bunului în numele posesorului, neavînd intenţia şi fără a fi posesor de drept limitat; sau persoana căreia posesorul îi poate da instrucţiuni obligatorii în legătură cu stăpînirea sau folosirea bunului în interesul posesorului. De asemenea, este prepus persoana care accidental este într-o poziţie să exercite, şi exercită, stăpînirea de fapt nemijlocită asupra bunului pentru posesor.
3. Se conferă o reglementare mai bună a mijloacelor de apărare a posesiei (art. 306 – 311). Printre aceste mijloace se regăsesc:
   – Autoapărarea. Posesorul sau un terţ poate recurge la autoapărare împotriva persoanei care deposedează ilegal de bun posesorul, care în alt mod tulbură ilegal posesia sau a cărei faptă de deposedare ilegală sau tulburare ilegală este iminentă;
   – Acțiunea în reintegrare. În cazul în care o persoană deposedează ilegal posesorul, acesta, sub sancţiunea decăderii, în termen de 1 an, este în drept să îi ceară restituirea bunului, indiferent de care dintre ei are dreptul de posesie sau are o posesie preferată. Termenul de 1 an începe să curgă de la data deposedării;
   – Acțiunea în complângere. Dacă o persoană tulbură ilegal posesia bunului sau dacă tulburarea ilegală ori deposedarea ilegală este iminentă, posesorul, sub sancţiunea decăderii, în termen de 1 an, are dreptul la apărare prin interzicerea tulburării iminente, interzicerea tulburării curente, precum şi înlăturarea consecinţelor tulburărilor din trecut. Termenul de 1 an începe să curgă din momentul în care începe tulburarea sau, în caz de tulburare repetată, din momentul în care a avut loc ultima tulburare;
   – Apărarea posesiei preferate pe calea acțiunii în reintegrare/complângere. Posesorul anterior este în drept să ceară restituirea bunului de la persoana care exercită stăpînirea de fapt asupra bunului dacă posesia anterioară este preferată în comparaţie cu posesia curentă a acestei persoane (sau respectiv să ceară instituirea măsurilor din cadrul acțiunii în complângere).

IV. Clauza de inalienabilitate

1. Se reglementează expres clauza de inalienabilitate (art. 319²), aceasta fiind clauza prin care se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim. Dobînditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un interes superior o impune. Clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în contractele din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă.
2. Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul (art. 319³).
3. Pentru încălcarea clauzei de inalienabilitate, înstrăinătorul poate cere rezoluțiunea contractului (art. 319⁴ alin. 1).
4. Nu pot fi supuse urmăririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea într-un contract translativ de proprietate cu titlu gratuit, cît timp clauza produce efecte, dacă prin lege nu se prevede altfel (art. 319⁴ alin. 3).

V. Dobândirea dreptului de proprietate

1. Se conferă un nou mecanism uzucapiunii. Se evadează de la vechea clasificare a termenelor pentru uzucapiunea mobilelor și imobilelor și se pune accent pe modul de asigurare a publicității dreptului înregistrat, titlul cu care s-a dobândit și existența bunei-credințe la dobândire. Astfel, în cazul în care persoana a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, ca titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial (dreptul înregistrat), iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare, dreptul va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane şi nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără consimţămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă dreptul înregistrat:
   a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros şi, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credinţă;
   b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit şi, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credinţă; sau
   c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
2. Prin urmare, este conferită posiblitatea de a uzucapa și pentru dobânditorul de rea-credință, într-un termen de 10 ani, pentru a asigura securitatea circuitului civil.
3. Pentru drepturile care trebuie notate într-un registru pentru constituirea acestora, dobânditorul va trebui să facă înregistrările de rigoare pentru a putea uzucapa. Astfel se cer 2 condiții – posesiunea de fapt și înregistrarea în registru.
4. Persoana va dobândi dreptul de proprietate printr-un act juridic înregistrat într-un registru de publicitate chiar și de la un neproprietar, dacă dobânditorul este de bună-credință (art. 330¹).
5. Dacă un bun este grevat cu dreptul unui terț și transmițătorul nu avea dreptul să dispună de bun, dobânditorul oricum va obține dreptul de proprietate dacă:
   a) dobînditorul a intrat în posesia bunului mobil;
   b) dobînditorul a dobîndit bunul cu titlu oneros;
   c) la momentul cînd trece dreptul de proprietate, dobînditorul nu a cunoscut şi, în mod rezonabil, nici nu putea să cunoască că transmiţătorul nu are dreptul sau împuternicirea să transfere dreptul de proprietate asupra bunului liber de dreptul terţului. Dobînditorului îi revine sarcina de a proba faptele din care reiese că dobînditorul nu putea, în mod rezonabil, să cunoască că transmiţătorul nu are dreptul sau împuternicirea respectivă.
6. Ca efect al dobândirii dreptului de proprietate cu bună-credință sau prin uzucapiune este că fostul proprietar pierde dreptul de proprietate din momentul când altcineva l-a dobândit (art. 336¹).

VI. Proprietatea periodică

1. Se regelementează proprietatea periodică, ce este acel drept de proprietate când mai multe persoane (coproprietari) exercită succesiv şi repetitiv atributul folosinţei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau inegale (art. 373¹).
2. Se instituie necesitatea introducerii exprese în actul juridic ce dă naștere proprietății periodice a intervalului de timp determinat care se atribuie dobînditorului în temeiul coteipărţi dobîndite. Intervalul de timp va fi exprimat prin referinţa la prima şi ultima zi şi lună de folosinţă exclusivă (art. 372²).
3. Coproprietarii pot liber încheiar acte de conservare/administrare/dispoziție, fără concursul altor coproprietari, asupra la dreptul de proprietate aferent unui interval de timp (art. 373³). Actele de conservare trebuie făcute astfel încât să nu impiedice folosirea proprietății de către alți coproprietari. La încetarea intervalului, coproprietarul este dator să predea bunul coproprietarului îndreptăţit să îl folosească în următorul interval.
4. Coproprietarul nu are dreptul de a cere partajul bunului deţinut cu titlu de proprietate periodică dacă coproprietarii nu au convenit altfel prin contract. Dreptul coproprietarului de a cere partajul bunului imobil devine opozabil prin notare în registrul bunurilor imobile (art. 373⁶).

VII. Dezmembrămintele dreptului de proprietate

1. Se introduce acțiunea confesorie, ce conferă uzufructuarului dreptul de a intenta acţiune împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului de uzufruct, chiar şi faţă de nudul proprietar (art. 397¹).
2. Se interzice cesiunea uzufructului fără acordul nudului proprietar (art. 397²).
3. Se modifică efectele stingerii dreptului de superficie (art. 451), și anume:
   (1) În cazul prevăzut la art.449 lit.a), construcţia care făcea obiectul dreptului de superficie, din data stingerii superficiei, devine de drept parte componentă a terenului, aparţinînd proprietarului terenului, iar dreptul superficiarului asupra terenului şi construcţiei se radiază. Proprietarului terenului îi incumbă obligaţia de a plăti o despăgubire egală cu valoarea de piaţă a acesteia de la data expirării termenului. Superficiarul nu are dreptul, la stingerea dreptului de superficie, să demoleze construcţia sau părţi ale ei. Superficiarul este obligat să remită proprietarului terenului actele aferente ridicării construcţiei.
   (2) Cînd construcţia nu există în momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egală sau mai mare decît aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea superficiarului să cumpere terenul la valoarea de piaţă pe care acesta ar fi avut-o dacă nu ar fi existat construcţia. Superficiarul poate refuza să cumpere terenul dacă ridică, pe cheltuiala sa, construcţia clădită pe teren şi repune terenul în situaţia anterioară.
   

VIII. Gajul

1. Se abrogă Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj și Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, acestea fiind integrate (cu unele adjustări) în Capitolul V al Cărții 2.
2. Se reglementează ce este o vânzare comercială rezonabilă, în cadrul vânzării silite a bunului gajat, și anume vînzarea bunurilor este comercial rezonabilă dacă are loc în conformitate cu regulile prevăzute prin contractul de gaj sau, dacă nu s-au prevăzut asemenea reguli, după caz:
   a) aşa cum se dispune în mod obişnuit de bunuri de acelaşi fel pe o piaţă organizată;
   b) la preţul stabilit pe o piaţă organizată şi valabil în momentul vînzării;
   c) în conformitate cu practicile comerciale rezonabile urmate de cei care vînd în mod obişnuit bunuri de acelaşi fel.
3. Se conferă dreptul de opoziție pentru debitorul gajist, care în termen de 15 zile de la comunicarea condiţiilor planificate de vînzare, formulează opoziția la condiţiile de vînzare în instanţa de judecată competentă (art. 507).
4. Se conferă dreptul debitorului gajist de a cere repararea prejudiciului pentru nerespectarea condițiilor vânzării comerciale rezonabile (art. 506).

Modificări importante sunt operate și cu privire la dreptul de proprietate în condominiu, acțiunea în revendicare și negatorie și regimul juridic al proprietății comune pe cote-părți.

Pentru a vă informa asupra unor aspecte generale referitoare la Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15.11.2018, accesați articolul MO9. Modernizarea Codului Civil!

Pentru a afla aspecte detaliate privind modificările operate la celelalte Cărți ale Codului civil al Republicii Moldova, urmăriți Juridice Moldova și accesați alte articole MO9 dedicate Modernizării Codului civil al RM:
– MO9. Modernizarea Codului civil al RM – Cartea 1
– MO9. Modernizarea Codului civil al RM – Cartea 3
– MO9. Modernizarea Codului civil al RM – Cartea 4
– MO9. Modernizarea Codului civil al RM – Cartea 5

Pentru a lua cunoștință cu textul integral al modificărilor, consultați Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15.11.2018.

Autor: Pavel SPATARI